The UnXplained

Temple magnifice sculptate dintr-o singură stâncă masivă.

O fortăreață megalitică

codificată cu o limbă misterioasă și ascunsă.

Și morminte de piatră uluitoare

care ar fi putut fi create pentru a găzdui o creatură

de proporții monstruoase.

Unele dintre cele mai mari mistere de pe planeta noastră pot fi găsite

în ruinele unor structuri antice

care sunt adesea descrise ca fiind de-a dreptul extraordinare.

Peste tot în jurul nostru găsim ziduri

făcute din pietre masive îmbinate,

temple sacre construite cu o geometrie complexă,

și capodopere arhitecturale colosale

care rivalizează sau chiar depășesc ceea ce putem crea astăzi.

Cum au reușit constructorii acestor structuri

asemenea realizări inginerești aparent imposibile

fără utilizarea tehnologiei moderne?

Ei bine, asta vom încerca să aflăm.

China.

Cu peste 4.000 de ani de istorie consemnată,

este cea mai veche civilizație continuă din lume.

Cultura sa bogată a fost modelată

de dinastii puternice și nenumărate războaie

și realizări inginerești de neegalat

care sunt cu adevărat o minune de privit.

Dar dintre toate construcțiile sale uluitoare,

niciuna nu este mai iconică sau mai monumentală decât Marele Zid.

Marele Zid Chinezesc este acum clasificat drept una dintre

cele șapte noi minuni ale lumii.

Ne gândim la Marele Zid ca la

acea chestie pe care turiștii o vizitează lângă Beijing

care este, cum ar veni, extrem de rafinată,

o arhitectură sofisticată,

dar, de fapt, constă din mai multe ziduri

îmbinate de-a lungul a 2.000 de ani.

Lungimea zidului, până recent,

era considerată a fi de aproximativ 3.200 până la 8.000 de kilometri.

Acum știm că are 21.000 de kilometri.

Bun, asta înseamnă jumătate din circumferința Pământului.

Aceasta este, de departe, cea mai mare structură construită de om

de pe întreaga planetă, de departe.

Este uimitor. Este fenomenal.

În același timp,

trebuie să te întrebi, ce naiba le-a trecut prin cap?

Știm cu siguranță că zidul

funcționează ca un castel foarte, foarte lung.

Au fost momente când a fost atacat

iar oamenii de pe zid i-au respins pe atacatori.

Inițial, în anii 220 î.Hr...

Primul împărat al Chinei, omul numit Ying Zheng,

a decis să îmbine micile ziduri

care legau micile regate

pentru a-i ține la distanță pe barbarii din nord

care treceau granița lui.

Dar diferite dinastii au avut ziduri diferite.

Ai patru sau cinci diferite

grupuri nomade care reprezintă diverse amenințări.

Pe măsură ce timpul trece, se extinde tot mai mult

către vest,

până în acea parte îndepărtată a deșertului.

Iar uneori folosește pietriș, stuf și noroi,

care sunt, de asemenea, bătătorite și bine tasate.

Uneori folosește chiar și lemn.

În cele din urmă, zidul din perioada Ming, cel construit

în secolul al XIV-lea,

folosește piatră și, uneori, cărămidă.

Și uneori are 15 metri înălțime,

alteori are 9 metri, sau poate doar 3 metri.

Depui o cantitate uriașă de muncă

pentru a crea acest edificiu cu adevărat impresionant,

iar dacă asta îți sperie dușmanii

înainte chiar să fie nevoie să te lupți cu ei, atunci ai câștigat deja.

Zidurile au fost cu siguranță importante.

Ne gândim la ele ca la niște operațiuni militare.

Dar cel mai important scop, cred, este cel economic.

Faptul că puteau canaliza comerțul care intra

și ieșea din China prin aceste porți.

Puteai monitoriza mărfurile. Puteai să le impozitezi.

Și, de asemenea, controlau

populațiile care treceau pe acolo.

Așadar, aceste porți au servit ca un proiect

hibrid, militar și economic.

Și, desigur, a funcționat, dar, într-un fel, nici nu a funcționat.

În secolul al XIII-lea,

Genghis Han și hoardele sale mongole

au trecut, după cum se știe, prin aceste apărări legendare

și au preluat controlul Chinei.

Forțele rebele i-au răsturnat pe mongoli în 1368

și au stabilit dinastia Ming.

Timp de aproape 300 de ani, cei din dinastia Ming au construit

și consolidat pe parcursul a peste 8.000 de kilometri cu ziduri și mai sofisticate

până la prăbușirea dinastiei în 1644.

Ceea ce vedem astăzi este un efort de construcție

care a durat două milenii și care rămâne, în mare parte,

unul dintre cele mai mari mistere create de om.

În arheologie, avem o metodă sau o strategie

pentru a studia cât de mare este investiția necesară în arhitectură.

Se numește studiul om-zile.

Cât timp mi-ar lua să fac asta?

Nimeni nu a calculat încă

numărul de om-zile necesare pentru a construi Marele Zid Chinezesc.

Problema este că nu poți intra

în toate secțiunile Marelui Zid pentru a înțelege

cu ce s-au confruntat constructorii

încercând să construiască peste trecători montane sau creste,

peste văi și alte obstacole de acest gen.

Investiția și resursele sunt

atât de uriașe, încât sunt aproape de neimaginat.

Deși unii cred că un efort de construcție

de o asemenea amploare ar necesita cu ușurință milioane de oameni,

dimensiunea reală a forței de muncă folosite la Marele Zid

rămâne necunoscută.

Deși structura a devenit un simbol

al puterii și ingeniozității Chinei,

este probabil ca cei însărcinați cu construcția

să fi trăit într-o realitate crudă.

Aș spune că cea mai mare parte a zidului

a fost construită prin muncă forțată.

Să fii trimis la zid era o pedeapsă.

În registrele oficiale scria pur și simplu 'qiáng',

ceea ce înseamnă 'zid', și acolo erau trimiși bărbații

să care cărămizi și să bată pământul.

Dar exista o pedeapsă și pentru femeile condamnate.

Scria 'trimisă să piseze orez'.

Și timp de secole, nimeni nu a știut cu adevărat ce înseamnă asta,

dar se pare că acele cărămizi din zid

aveau nevoie de ciment pentru a fi fixate.

Iar aceste armate de femei condamnate erau trimise

să creeze acea pastă din orez lipicios

care formează un ciment foarte puternic și rezistent.

Așadar, acești oameni erau practic exilați

în pustietate,

iar zidul era pentru ei un fel de închisoare.

Muncitorii erau, în esență, epuizați

până la moarte în multe cazuri, și există relatări

despre faptul că mulți dintre acești oameni mureau

în timp ce construiau zidul.

Există legende populare

consemnate despre oameni

care au murit și au fost îngropați sub zid

sau ale căror trupuri au fost folosite chiar la construcția zidului,

ceea ce este un gând destul de macabru.

Și nu putem căuta cu adevărat aceste trupuri

sau rămășițele lor.

Au fost trupuri neînsuflețite folosite cu adevărat

la construcția Marelui Zid Chinezesc?

Unii estimează că peste un milion de muncitori

și-au pierdut viața,

așa că rămâne o posibilitate înfiorătoare.

Și deși există nenumărate întrebări fără răspuns

despre construcția acestei minuni inginerești,

cercetătorii chinezi au început să folosească tehnologia modernă

pentru a încerca să dezlege misterul

acestei minuni a lumii.

În 2018, cercetătorii de la Universitatea Tianjin

au decis să facă o scanare completă cu ajutorul dronelor

a porțiunii din Marele Zid din timpul dinastiei Ming.

Iar ceea ce au descoperit a luat pe mulți prin surprindere.

Au reușit să obțină o imagine de ansamblu asupra unor zone

la care oamenii nu au acces în mod normal,

și au descoperit aceste uși...

sunt practic niște găuri... în zid

care erau folosite în diverse puncte

pentru ca trupele să surprindă inamicii

apărând brusc prin zid.

Erau, practic, niște porți despre care nimeni nu știa.

Erau peste 200 ascunse la vedere.

Se pare că zidul

nu era doar un monolit solid.

Existau, de fapt, pasaje,

aceste uși secrete care erau complet neașteptate.

China a început abia recent

să înceapă cu adevărat să se exploreze din punct de vedere istoric,

arheologic și științific.

Nu am știut prea multe despre motivul pentru care a fost construit Marele Zid.

Și vă pot spune din experiență proprie,

este pur și simplu imposibil

să accesezi multe zone ale Marelui Zid.

Și trebuie să rețineți,

nu putem vedea ce este sub zid.

Nu putem vedea dacă au existat oameni

care au murit în timpul construcției și au fost aruncați în umplutură.

Nu putem vedea dacă au existat așezări care au fost construite

și apoi acoperite de zid.

Care sunt diferitele caracteristici ale zidului?

Pur și simplu nu știm aceste lucruri.

Așa că eu cred că misterele vor continua să iasă la iveală

pe parcursul următoarelor câteva generații.

În umbra marilor piramide

se află un peisaj antic monumental

plin de nenumărate mistere arhitecturale

care continuă să sfideze înțelegerea.

Și chiar la nord-vest de piramida lui Djoser,

cea mai veche piramidă din Egipt,

se află unul dintre cele mai uluitoare

situri arheologice descoperite vreodată:

Serapeumul din Saqqara.

În 1850, arheologul francez Auguste Mariette

găsește capul unui sfinx în nisip

și decide să sape pe sub el.