American Dreamer

Bazat pe o întâmplare adevărată. Oarecum.

Teoria monetară modernă. Heterodocșii.

Un nou mod de a gândi economia

în afara tradiției şi a vechilor moduri,

standardul aur versus o datorie garantată de hârtii.

Ce înseamnă toate astea ? Nimeni nu mai știe.

Guvernul nostru tipăreşte bani ca pe ziarele de altădată.

Pe ce se bazează totul ? Ce valoare au ?

Există aur în Fort Knox ? A existat vreodată ?

Acum suntem pur și simplu o colecție de lucruri,

lucruri pe care le dobândim.

Eu spun la dracu cu toate.

Mașina noastră, laptopul nostru, telefonul nostru, casa noastră,

dacă avem norocul să fim proprietari,

astea sunt lucrurile prin care evaluăm acum valoarea.

Succesul. Prosperitatea. Dar aşa e ?

Ceea ce vrem, valoarea noastră ?

De ce avem nevoie pentru a fi fericiți ? Ce vrem ?

Și cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a fi ?

Asta e dilema zilnică a ființei umane. Dilema voastră zilnică.

Și eu sunt salvat de clopoțel, sau mai bine zis, voi sunteţi.

Dr. Loder !

Philip !

Hei, Phil.

Da, Craig.

Doamne.

Nu te-am văzut în salon, așa că...

Ai citit articolul meu ?

Matricile de dobânzi de micro-creditare în Bangladesh

ca șablon pentru economia tribală africană.

Cred că vei găsi subiectul revigorant.

Cum merge cu permisul meu de parcare ?

Da, da. Lucrez la asta, Phil.

E un sistem complicat aici.

Multe precedente și vechimi și...

Maimuţoii ăia doi au încă pamperşi, dar au locuri în primul rând.

VISĂTORUL AMERICAN O nuvelă de Dr. Philip Loder

Traducere PREL GHENCEA

Pleacă de aici, omule ! Ce faci ?

Mișcă-te !

Casa asta se află pe lista pe care ți-am trimis-o ?

Da, Phil, e pe listă. De-aia ai fost invitat.

E timpul să ne adunăm. Frumoasă rochia.

Vechitura asta ?

O port doar când nu-mi pasă cum arăt.

- E o viață minunată. - Ba nu e.

Bună ziua, tuturor. Suntem pe cale să începem.

Vreau să vă mulțumesc tuturor că ați venit aici.

- Superbă proprietate, Dell. - De aceea v-am adus.

Haideţi înăuntru.

Toată lucrarea în piatră provine dintr-o carieră arteziană

de la periferia Istanbulului.

Dar mai important,

a observat cineva acoperișul clasic de mansardă ?

E pur și simplu uimitor.

Clădirea principală e proiectată ca spațiu de locuit.

Această aripă este dedicată divertismentului.

E un cinematograf pe hol.

E o pistă de bowling, fireşte, şi o sală de jocuri.

Observați... măiestria,

atenția la detalii.

Valoarea pe metru pătrat. Observaţi coloanele iconice.

Tavanul mare în formă de cupolă deasupra foaierului mare.

- Scuză-mă, Dell. - Da.

- Asta e marmură italiană ? - Doamne, nu.

E grecească.

Recunoscută în toată lumea pentru calitatea sa.

E considerată cu mult superioară marmurei italiene.

Și mai scumpă.

Scuze.

Grecia, zici...

Deci va fi foarte ieftină în curând.

Dând-o la pachet cu măslinele alea.

Foarte amuzant.

Doamnelor și domnilor, urmați-mă, vă rog.

Casa asta va fi minim...

...cu minim două milioane de dolari mai ieftină la primăvară.

M-aş abţine în locul vostru.

Predau economie la Brockton.

Pot vedea tendințele înainte să fie tendințe.

Scuzați-mă, doamnelor.

Phil...

Putem vorbi ?

- Ce naiba faci ? - Ce ?

- Ce faci ? - 10 milioane de dolari ?

Aveam case pe care voiam să le văd astăzi.

- Mă faci să-mi pierd timpul. - Eu te fac ?

- Da ! - Eu îmi pierd timpul cu tine, Phil !

Casa asta era pe lista ta !

Era pe lista „nu se va întâmpla nici într-un milion de ani”

de proprietăți, la care nu-ţi permiţi nici măcar amenajarea grădinii.

Asta chiar e o afirmație venind de la un proxenet.

Când ai creat ceva ? Când ai făcut ceva ?

Nu fac bani ?

Fac o grămadă de bani. Fac să plouă cu bani.

Totul despre mine țipă succes.

Lucru despre care tu habar n-ai, Horatio.

Știi, am vrut să te scot din grup,

dar m-am gândit... nu.

Lasă-l pe nemernic să vină și să vadă cât de delirant e.

Trezeşte-te, Phil.

Ia-ți pentru început o garsonieră.

Așa cum fac oamenii rezonabili care nu au investiţii, bani, alocaţii.

Termină-ți mica ta nuvelă

și roagă-te să obţii un post de titular cu plată serioasă.

Stai, am uitat.

Ești un visător, Phil.

Nu un om de acţiune.

O zi bună, Phil.

Suge-o, Dell. Suge-o !

Suge-o !

La ce te tot uiți acolo ? Are ţâţe mari ?

- E ademenitoare ! - De la mijlocul secolului.

Arcade originale din tencuială, podea încălzită din marmură la baie,

şi tavan din plăci de arțar.

Şi cât face ?

- 4.6. - 4.6 ce ?

Milioane.

E o casă, Nick. O investiție pentru viitor.

Bursa nu e mai bună ca ruleta, e ca jocurile de noroc legalizate.

Mai ştiu câteva ceva despre chestiile astea.

Nu eşti sănătos, faci mai puțin de 50.000 pe an.

De unde ştii ?

Îţi ştiu toată povestea vieţii. Adoptat de misionarii mormoni.

Dat afară din grup pentru că ai făcut sex cu o bătrână căsătorită.

Student mediocru la Harvard.

Ai jucat cartea orfanului ca să intri, ai jucat cartea micuţului ca să rămâi.

Divorțat de două ori de aceeași femeie

care ţi-a luat fiecare dolar pe care nu l-ai avut niciodată.

Și acum faci puțin sub 50.000 ca profesor adjunct,

ţinând prelegeri unor maimuţoi răsfățaţi, ăsta e citat direct,

despre cum să-și investească fondurile moştenite,

astfel încât să nu fie nevoiți să mişte un deget toată viaţa.

- De fapt, o să mă las de băut. - Da, ai spus şi asta.

Vreau un loc pe care să-l pot numi "acasă", Nick.

Să-mi scriu nuvela. Să am locul meu de parcare.

O fereastră care să nu dea spre tomberoane.

Știi, visul american.

Nu să împachetezi cutii pentru Amazon

sau să te răhăţeşti în găleată trăind într-o dubă în deșert.

4.6 milioane de dolari e o datorie pe viaţă.

Ce ar trebui să facă cineva într-o viață ?

Da.

Toţi sunt filozofi.

CAPITOLUL I

Preston Holt era un om cu multe talente; un apreciat novelist, un mare pianist şi

240.000 cu rezidenţă.

Cum adică ?

VÂNDUT !

Ce dracu e asta, Phil ?

Phil ?

Ce dracu e asta ?

Noua mea "casa".

Ce caut eu aici ?

Nu. Mai bine zis, ce cauți tu aici ?

Vezi tu, aici e locul meu, sunt agent imobiliar.

Aş putea să vând casa asta.

De fapt, aș putea chiar să cumpăr casa asta.

Tu, însă, nu ai nicio şansă vreodată

să deţii o proprietate ca asta.

Pe asta mi-o permit.

Trăiești într-o realitate alternativă, prietene.

Spune aici tipărit.

„Cinci milioane așa cum e sau 240.000 cu rezidenţă”.

Pe ultima, mi-o permit.

La Anunţuri ?

- Cine le mai folosește ? - Uite că cineva.

Bine. 240K cu rezidenţă.

- Fake news. - Poate. Poate nu.

Atunci, felicitări, Phil.

Poate ai găsit un vânzător care e la fel de sărit ca tine.

- Ce înseamnă "cu rezidenţă" ? - Cine naiba știe ?

Poate că locul e bântuit. E cu poltergeist.

Poate că asta înseamnă.

Plin de termite, gata să se prăbușească.

Ros de șoareci. Blestemat, probabil.

Verifici tu pentru mine ?

Trebuie să fie ceva în neregulă cu casa asta.

- Tu cine eşti ? - Bună. Dell de la "Dell și prietenii".

Bine.

Am văzut că aţi scos la vânzare această casă deosebită.

E o casă de vis. E elegantă și incredibilă.

Ca pentru noi.

Da, este.

- Intri ? - Până la urmă o să intru.

"Până la urmă" vine rar, Philip.

Păzea !

Vino cu mine.

Casa principală e impecabilă.

Merită fiecare bănuț din prețul cerut.

De fapt, o dă mai ieftin cu jumătate de milion.

Unde mergem ?

E o afacere tip camere separate.

Separate cum ?

În regulă...

De ce îmi arăți asta ? E o porcărie.

Aici ar fi "cu rezidenţă".

Temporar.

Lasă-mă să regurgitez asta pentru clarificare.

Ea vinde casa cu 240 K...