Possession

Acest program conține și teme de violență sexuală.

M-am născut pe plantația Hope Hill în anul 1733. Am 292 de ani.

Matthew!

Mă voi întoarce în Bristol.

Și te-aș sfătui să faci la fel. Ca soția mea.

Matthew.

Vei fi escortat la închisoare unde vei fi pedepsit corespunzător.

- Nu-s un vrăjitor Obeah. - Nu mă jigni!

Suntem aici să vorbim de testamentul lui Alfred și moștenirea lui Oliver.

N-o primești înapoi.

- Ai închis-o? - Nu.

E blocată.

- E cumva Cudjoe? - Cred că vrea să mă rănească.

Stai!

Trăsura-i în spate.

Baftă în Anglia.

Posesiune - S01E03

Oliver?! Mă poți auzi?

Fir-ar!

Bun.

Bea ceva.

- Ce s-a întâmplat? - Eu nu...

Am fost atacat?

Vine.

Ce faci?

Mă apăr naibii!

- Cum te poate ataca de afară? - E un vrăjitor Obeah.

Asta-i pedeapsa mea pentru ce au pătimit strămoșii săi.

- Ia un cuțit din sertar. - Nu! Oliver! Pentru Dumnezeu!

Nu știu ce se petrece aici, dar exagerați dacă vă omorâți între voi.

Renunță la recurs și pleacă.

Asta-i soluția ta?

Doar renunță.

Dumnezeule!

Pornește!

- Fir-ar să fie! - Cudjoe?

Haide!

Calc-o!

Să te văd!

Dați-vă!

Dumnezeule!

Ești bine?

- Arată-mi scalpul. - Ce?

Arată-mi scalpul!

Nu-ți repet!

- Fă-ți cărare în păr! - Bine!

Să-ți văd mâinile. Mâinile, degetele.

- Ce cauți? - Un semn. O cicatrice. Deschide gura.

Oliver avea un semn.

E o cicatrice pe degetul său.

Și-a prins degetul la ușă.

- E Obeah? - Nu...

Nu-i Obeah.

E ceva diferit.

E posedat.

De cine-i posedat?

De sora mea.

Îmi caut soțul.

Charlotte?

Înghițit de întuneric,

nu-și putea vedea nici propria mână în fața ochilor.

Și, pe măsură ce i se limpezea privirea, a observat o siluetă în lumina lumânării

iar apoi a auzit încă o dată vocea călăuzei, șoptind...

Dna Connaught.

- Te simți mai bine? - Poftim?

N-ai fost bolnavă?

Nu?

Rom.

Dna Connaught, pot să-ți prezint pe dl Waite?

E împreună cu soțul meu în comisia noului muzeu britanic.

Ne puteți spune o poveste cu fantome, dle Connaught?

- Dl Waite? - Nu.

Dar tu?

Ai dat vreodată de unul dintre acei bătrâni vraci coromantee?

Am cunoscut un vrăjitor Obeah.

Spune-ne mai multe.

I-a otrăvit mintea tatălui meu.

- Cu ce scop? - Să-i intre în grații.

Poate că tatălui tău i-a fost drag de flăcău.

L-a privit pe sclav ca pe fiul său, dle.

E mai mult decât afecțiune.

Am văzut o limbă tăiată până la venă, tratată ca o durere de dinte.

Am văzut o femeie ce s-a transformat într-un roi de țânțari,

atacând doar pe cei cu pielea albă, lăsând pe negri neafectați.

Obeah e foarte reală.

Cu toții avem motive să ne temem de ea.

Dna Connaught. Îmi cer scuze.

Te-am stânjenit.

Sunt nerăbdător să aud mai multe despre acest vrăjitor Obeah.

Dacă vei fi un obraznic am să-i spun tatălui tău

și nu vei mai mânca nimic astăzi!

Doamnă.

Latina ți s-a îmbunătățit.

Ce crezi? Metamorfoze de Ovidiu.

E o ficțiune.

Sunt recunoscătoare învățăturii dvs., dle Waite,

dar au trecut patru luni.

Mi-ați spus că negrii nu sunt singurii care pot practica vrăjitoria.

Iar scopul întâlnirilor a fost să studiez un ritual magic.

Nu să învăț latina.

În mare parte latină. Germană.

Puțină greacă.

M-am gândit c-ar trebui să știi limba înainte s-o poți citi.

Ce e?

Un grimoar. Magie rituală europeană timpurie.

Se crede a fi destul de potentă printre cercurile mele,

deși n-am întâlnit niciun bărbat capabil să-i utilizeze puterea.

A citit cartea vreo femeie?

Nici nu vrei să mă atingi măcar?

Oprește-te.

A fost un simplu contract. Știi asta foarte bine.

Voi aveți pozițiile voastre sociale.

Amândoi am beneficiat de pe urma acestei uniuni...

Ce beneficiu?!

Am văzut registrele. Suntem plini de datorii.

- Ești un bețivan, un parior și... - Ce vrei, Charlotte?

Afecțiune pentru care nu trebuie să implor sau să concurez.

Să mi se acorde atenție.

Să am pe cineva...

care există pentru mine.

Tatăl meu nu mi-a spus o vorbă bună.

Știu cum e să nu fii dorit.

Nu te pot face să simți pentru mine ceea ce nu simți.

Înțeleg asta foarte bine. Nu-s idioată cum crezi tu.

Atunci de ce insiști asupra mea să fiu ca un câine-n lanț?!

Fiindcă nu există altă cale de a avea un copil.

Îmi datorezi măcar atât.

Mi-ai luat totul.

Oferă-mi măcar asta.

Eu ți-am făcut asta?

Nu-ți face griji, măi.

Zici că-i posedat?

- E zombi. - Mi-a vorbit.

Am avut aceeași conversație pe care am avut-o acum zece minute.

Ai spus c-a fost aruncat în tavan,

că te-a atacat și dacă nu interveneam, te-ar fi omorât.

Nu știu cum merge treaba.

Dar ai spus că s-a schimbat și că are o cicatrice...

atunci sigur e ea.

E Charlotte.

Angelo avea acea cicatrice.

Suntem cu toții în pericol dacă poate rupe ceva din noi.

Păr, unghii, piele.

A fost închisă. Izolată.

Doar eu și Angelo știam de acel cufăr.

A fost în cufărul din dormitor?

- L-ai văzut? - Când am ajuns acolo...

L-ai deschis?

De ce? A fost legat. Foarte strâns!

- Ascuns. - A fost o cutie.

- O cutie goală! - I-ai dat drumul.

L-a posedat și l-a omorât.

Motivul pentru care prietenul tău e mort e fiindcă s-a sinucis.

N-a vrut să mai fie în viață. Asta nu-i vina mea!

Ea l-a făcut să se sinucidă!

Angelo a fost un om bun.

I-a păsat de oameni.

Și tu?

N-ai venit aici fiindcă ai crezut că faci un lucru corect.

Ai văzut o oportunitate.

Și ai venit să-ți satisfaci lăcomia. Așa că da. E vina ta.

Pleacă! Întoarce-te la el!

Și vezi ce ți se va întâmpla!

Femeie! Dă-te!

Urcă.

Nu-mi trânti ușa.