1923

Nu există weekend-uri la fermă.

Rutina de miercuri e rutina de sâmbătă.

Iar treburile de marți sunt și treburile de duminică.

Deși bancherul sau contabilul

pot fi legați de un calendar,

fermierii sunt legați doar de anotimpuri,

și rețin reperele vieții lor spunând

"ne-am însurat primăvara",

sau "s-a născut toamna",

sau poate, "în cea mai călduroasă zi din cea mai secetoasă vară

care a lovit vreodată Montana, soțul meu s-a întors la mine".

Ce e?

E Jack.

S-au întors. Cara, s-au întors!

Da, văd.

Mi-ar place să mai am energia ei.

Mie nu.

Se pare că ai o admiratoare acolo, Jack.

Problema e că este împiedicată.

Mai bine te duci la ea, fiule.

Înainte să ajungă la altar cu nasul julit.

Ai face bine să ajungi la ea, Jack. Înaintea mea.

Nu mă prinzi niciodată.

Hei, nu avem o regulă despre alergatul cailor la grajd?

Toată lumea are o regulă

despre alergatul cailor la grajd.

Cred că suntem singurii depășiți care îi mai dăm atenție.

Toată lumea îi va da atenție

data viitoare când îi vom duce lejer la grajd.

O să vorbim atunci, Zane.

E o prostie.

E o prostie dacă soția ta n-ar sta acolo

întrebându-se de ce se grăbește toată lumea

la grajd, mai puțin tu!

Să fugi la soție e una,

dar să alergi la acel grajd blestemat…

Scot untul din calul ăsta să-mi văd familia,

că doar nu vor sta în picioare la grajd

să mă aștepte.

Dacă încerci să sari de pe cal

îți vei rupe ceva.

Zilele când săream de pe cal s-au terminat, draga mea.

E drum lung până jos, iar acest bătrân va descăleca încet.

Te-ai luat la întrecere să ajungi la mine.

Iau lecții de la nepot.

Asta se pare că s-a meritat.

- Eficientă. - Da.

Am fost îngrijorată pentru acest drum, știi?

Nu știu de ce. Dar m-a îngrijorat.

Am avut ceva probleme.

Mâine mă duc la Șerif să vorbesc cu el.

Abia ai ajuns acasă și te duci la oraș?

Ce zici dacă mergem toți?

- Mi-a fost dor de tine, dragă. - Și mie. Și mie.

Da.

Unde e calul?

Henry. Du-te la Campbells.

Adu-l aici pe Frank.

Pe urmă mergi la Archers.

Acum, băiete, du-te!

Banner, Dumnezeule. Ce s-a întâmplat?

Nenorociții de Dutton.

Ep. 3. Războiul vine acasă

Și vinzi electricitate în vale?

Da, doamnă.

Vom întinde cablul pe măsură ce asfaltează drumul spre rezervație.

Spui că vor asfalta drumul spre rezervație?

Toate drumurile din Canada până în Mexic.

Ce-i asta?

Asta e o mașină de spălat.

- Și ce spală? - Haine.

Îți dai seama?

Cum?

Păi… un motor electric învârte un cilindru

în timp ce apa e pompată în mașină.

Săpunul adăugat aici și agitația înlătură murdăria.

Asta ce spală?

Ăsta e un frigider.

Compartimentul de sus menține alimentele congelate

iar cel de jos

menține o temperatură de 4°.

- Și vinzi astea? - Le închiriem.

Deci vinzi electricitate,

și pe urmă închiriezi lucrurile care au nevoie de electricitate.

Mai mult sau mai puțin.

Dar nu avem nevoie de ele.

Păi… sunt convenabile.

Vă oferă timp să faceți alte lucruri.

Ce alte lucruri?

Păi… alte treburi.

Până vei inventa mașini să le facă și pe astea,

și pe urmă ce facem?

Mergeți la un picnic.

Sau la înot.

Sau puteți merge la cinema.

Vă puteți bucura de o viață mai relaxată.

Dar nu e mai relaxată

pentru că trebuie să muncim mai mult să plătim pentru toate astea.

Te-a prins aici.

Ăsta e viitorul.

Fiecare casă din New York City are electricitate.

Au frigidere,

iar unele au și aragaze electrice.

Ascultă-mă puțin, dacă vom cumpăra toate astea

nu mai muncim pentru noi.

Lucrăm pentru voi.

Mașina de spălat mi se pare o idee bună, recunosc.

Este viitorul, doamnă.

Jacob, nu mai poți spânzura oameni

în pădure.

Asta nu e dreptate de-a cowboy-lor.

Și ce era să fac?

Trebuia să-i fi adus aici.

Unde ar fi fost linșați și spânzurați oricum.

Te-am scutit de necazuri.

Am spânzurat destui oameni împreună, Bill.

Avem destule probleme cu hoții de vite din Wyoming,

nu avem nevoie de un război pentru pământ

cu ciobanii.

Au intrat cu oile pe pământul meu,

după care ne-au atacat când ne-am dus după ei.

Războiul pentru pământ a început deja.

Trimite niște ajutoare acolo

să-i țină pe pământul lor

sau o fac eu.

Și ai văzut cum procedez.

Salut.

Pentru Dumnezeu, Jake. Dacă ăsta e progresul, n-am nevoie.

Am mers 6 cvartale și ești prima persoană pe care o cunosc.

Trebuie să pui orașul în categoria

"lucrurilor făcute pentru soția ta".

Pe dracu, soția mea nici nu mai vine la oraș.

Eu recunosc că-mi plac magazinele de sucuri.

Tu ești irlandez.

Ce-ți face turma?

Slăbită. Ce mai uscată din câte am văzut.

Ale tale?

Le-am dus sus.

Ciobanii blestemați au pârjolit pământul,

indiferent că e al lor sau nu.

Lucrez la asta.

Uite, dacă ai nevoie de ajutor, anunță-mă.

Dacă am, o să fie de belea.

Belea le trebuie la nenorociții ăia.

Salutări familiei tale.

Ție la fel.

Jacob.

Jacob, jur că o să te omoare

una din căruțele astea motorizate.

Uite, nu e prea târziu să ne întoarcem.

Rămânem aici peste noapte.

Am luat camere la hotel.

Da, dar cina?

Păi, au și cină.

Suntem 20.

14 pe cont propriu.

Am rezervat camere la Hotel Bozeman.

Plecăm dimineață.

Ce-ai vrea să faci?

Păi, tu ce ai vrea să faci?

Să ascult muzică, să privesc apusul.

După care să mă întorc la hotel și…

să mă las și eu așteptată.

Putem face asta.

Nu știu, Jack, nu prea arată.

A spus a treia ușă pe alee.

Asta e a treia ușă.

Ce vreți?

Umbreluțe?

Ți-am spus că locul ăsta există, Dennis.

Încă nu sunt convins, Jack.

Nu-ți face griji, așteaptă puțin.

E nebunie, Jack. Nebunie curată.

Simt că sunt iar la oraș.

Ești în oraș.

Bozeman nu e oraș.

Aici se simte ca un oraș.

Hei, de unde vin toți oamenii ăștia?

Cred că din est.

Stau în oraș și merg în rezervație.

Cum de toți esticii ăștia știu de localul ăsta

și eu abia am aflat?

Ce doriți?

Ce aveți?

Avem de toate.

Ce beau domnii ăia fițoși?

Gin Rickeys pentru bărbați și Bees Knees pentru femei.

Asta vrem. Patru din fiecare.

Noroc.

Noroc la toată lumea.

Știi dansul ăsta?

Nu știu nici măcar cântecul.

Vreau să încerc.

Vreau să încerc, Jack.

Cred că vrea să încerce.

- Mai bine te duci. - Da, cred că ar trebui.

Du-te acolo, cowboy.

Asta e.

Nu e prea greu.

Așteaptă.