Esimesed 200 rida.
ÎN URMĂ CU DOUĂ SĂPTĂMÂNI
DISPĂRUȚI PE N340: MISTERUL DISPĂRUȚILOR DE PE COASTA SPANIEI
O ENIGMĂ NORVEGIANĂ ÎN SĂLBĂTICIE
S-au întors Gosh și Delgado.
Merg să vorbească cu Ion și apoi vor pleca.
Tatăl tău trebuie să te lase să mergi cu ei.
Tatăl meu nu mă ascultă. Nu mai ascultă de nimeni.
Lui Sophie i-a venit sorocul.
Nu durează mult până vor observa și apoi va intra în program.
Ea nu va avea parte de ce am avut eu cu tine.
Vorbește.
Șase frați morți în opt luni.
Presupunem că cineva-i caută, îi găsește și îi omoară.
Frații Kring.
De unde știi? Când ai stat și tu între pereții ăștia!
Kai Kring nu ne-a acceptat moștenirea. Ne urăște, ne consideră o boală.
Acum scopul lor e să distrugă această boală.
Liniște!
Nu voi mai tăcea.
Nimeni de aici nu mai are curajul să-ți spună adevărul,
din cauza mâniei tale.
Suntem mai puțin de o mie.
Sângele tinerilor noștri slăbește cu fiecare naștere.
Nu putem reproduce moștenitori de sex feminin,
indiferent de câte ori încercăm.
Asta-i o involuție.
Suntem conștienți de situație și luăm măsurile necesare.
Violați fete și sperați la un miracol?
O vom găsi pe Magdalena Kring și va da naștere unei noi generații.
Avem vreo idee pe unde e?
Avem emisari prin toată lumea ce-i caută chiar acum.
195 de țări, patru milioane de orașe, opt miliarde de oameni.
- Câți emisari avem? - Toți cei disponibili.
Câți?
28.
Trebuie să ne adaptăm sau vom muri.
Mai lasă-mă cu reforma ta.
Ce-a făcut Stoian Demko în Oderbruch, înseamnă viitorul.
Un sistem simbiotic de alimentare cu sânge.
Trebuie să-l îmbunătățim și să-l implementăm. Fără crime.
Stoian aproape ne-a distrus.
A creat doar martori.
Oderbruch... e pata istoriei mele.
Iar tu... ești pata familiei noastre.
Prostul de fiu-meu crede că trebuie să adaptăm legile după noile vremuri.
Pot simți...
că nu-i singurul care crede asta.
Iar eu...
simt...
o revoltă.
Am modificat legile chiar acum.
Pedeapsa cu moartea...
pentru trădare.
- Cer să merg cu Delgado și Fayez. - Nu face pe prostul.
Știu cum gândesc frații Kring. Știu unde vor apărea. Te rog, tată.
Să nu te mai aud!
Aveți o săptămână s-o găsiți pe Magdalena Kring.
Du-te prin catacombe. Le spun că ești bolnav.
Nu va observa nimeni că ești plecat.
Voi continua singură și voi aștepta, până te vei întoarce cu femeia.
E singura noastră speranță.
Dacă o controlezi pe Magdalena, ne controlezi viitorul.
Promite-mi c-o vei găsi.
Unde mergi?
Nu stau mult.
Preiau eu de aici.
E vreo problemă cu asta?
Oderbruch - S02E05 „Veronika”
Dragă Maggie, dragă Kai.
Când citiți următoarele rânduri, înseamnă că strigoii ne-au găsit
și ne-am luat destinul în propriile mâini.
Voi doi sunteți ceva foarte rar.
Strigoii îi spun „sânge puternic și pur.”
Nu doar din partea mea,
dar și din sângele puternic al mamei voastre.
Puterea noastră e-n voi. Mai ales în tine, Maggie.
Folosește-o să te protejezi,
fiindcă strigoii nu vor renunța la tine.
Am găsit adresa asta în camera lui Vera.
Du-te acolo.
Află totul despre Vera. Orice detaliu contează.
Am o ultimă rugăminte.
Vreau să știți că mama lui Roland, Veronika, trăiește.
Stoian mi-a cerut s-o omor, să-l constrâng pe Justus Voit.
Dar eu i-am cruțat viața și-am trimis-o departe.
N-a avut voie să ia legătura cu Roland sau cu Justus.
Altfel, strigoii ar fi găsit-o.
Locuiește în Andorra, izolată de lume.
Mergeți la Veronika, veți fi în siguranță la ea.
Găsiți în e-mail coordonatele ei.
Aveți grijă de voi.
Cu toată dragostea pe care nu v-am putut-o oferi.
Părinții voștri.
Bine, o întrebare. Ce vrei să știi?
Ați găsit ceva neobișnuit cu privire la mine?
Nu. Doar cele două cadavre. La ce te referi?
Ați găsit jurnalele? Cele lui Roland Voit?
- Nu. Unde ești? Ce s-a întâmplat? - Bine, mulțumesc.
Cu cine ai vorbit?
Nu ți-am spus tot adevărul despre cum ți-am găsit fiica.
Am avut jurnalele lui Roland.
Le-am găsit în casa lui Demko și n-am spus nimănui despre ele.
Jurnalele mele.
I le poți da?
Poate vrea să știe cine-i tatăl ei, cum a fost.
Cred că strigoii le-au găsit acasă la mine.
Au aflat despre Vera așa cum am aflat și eu.
Din scrisoarea lui Roland către ea.
A fost într-un jurnal. Am fotografiat totul.
I-am scris ceva special.
În plus.
Îmi pare rău.
Acum te poți revanșa.
Unde mergem?
La bunica ta.
Și Kai?
Va fi bine.
Cât îți trebuie?
Cât de bine o cunoști?
Am studiat-o.
Știu totul despre ea, tot ce se poate știi.
Cu toate astea, nu-i știu mai mult decât tine.
Dar ai încredere în ea.
Pot înțelege ce-și dorește.
Și ce-și dorește?
Să te protejeze.
Vera-i specială. Nu are prieteni.
Spune mereu că prietenii ei sunt câinii de la adăpost.
Mai ales cel mic... Puntito.
L-a salvat și a vrut să-l păstreze,
dar n-are voi cu animale în apartament.
Cum ați cunoscut-o pe Magdalena Kring?
S-a întâmplat acum doi ani. Nu știam cine e.
M-a sunat de nicăieri...
și-mi oferea bani pentru informații despre Vera.
Aveam nevoie de bani, așa că n-am pus întrebări.
Da?
Adresa de pe bilețel e de la o casă de vacanță.
Închiriată de Stanislaw Zajak.
Dar nu-i nimeni aici. Cu excepția unui câine mic și mort.
Așteaptă.
Cum arată Puntito mai exact?
E un câine mic și cu blană mare. Și foarte urât.
Și are un punct mic, alb pe vârful nasului.
- Are un punct alb pe nas? - Da, urâtă potaie.
Ia-l cu tine. Poate n-avem nevoie...
Da?
Fiule.
Cineva de aici vrea să-ți spună ceva.
Îmi pare rău.
O au pe Sophie.
Acum știu de ce vrei să schimbi legile. Fiindcă îți iubești corcitura.
Și pe fiica corciturii tale.
Jalnic.
Totu-i jalnic la tine.
Am frații Kring.
La mine-n casă...
tu iubești o oaie.
Ai plecat fără voia mea.
Și acum mă minți.
Mai dă-mi o zi.
Încă una.
O voi aduce pe Magdalena Kring dacă-mi eliberezi familia.
Familie?
Strigoii...
sunt singura familie pe care o vei avea.
Oamenii mei te vor duce aici și vom sta de vorbă.
Când ajunge Vânătorul după Sophie?
E pe drum.
De ce dorm părinții mei? Tata trebuia să mă ia de la fotbal.
Tu cine ești?
Sunt un prieten.
- Ce bei acolo? - Nu-i pentru copii.
Pot să mă uit la film cu tine?
Spune-mi ceva despre el.
Cum a fost?
Voia să-ți dau astea. Jurnalele lui.
Și ți-a scris o scrisoare.
Dragă Vera.
M-am gândit mult timp la ce ar trebui să-ți scriu
și mă chinui să găsesc cuvintele potrivite.
Astea sunt jurnalele mele din tinerețe,
cam până la vârsta la care ești tu acum.
N-am mai scris în ele când m-a părăsit mama ta.
Maggie mi-a spus că nu te-ai născut niciodată.
Altfel aș fi făcut orice să-ți pot fi tată.
Sunt sigur că mama ta a avut motive întemeiate...
Dar vreau să știi că n-am fost implicat.
Nu mă cunoști, dar dacă vrei să știi cine a fost tatăl tău, citește jurnalele.
Am iubit-o pe mama ta foarte mult.
Și te-aș fi iubit la fel de mult dacă mi s-ar fi oferit ocazia.
Sper foarte mult să ne vedem personal într-o zi.
Nu știu dacă știi asta, dar ai numele mamei mele, Veronika.
Mereu o strigam Vera.
A fost o femeie bună, și când ne vedem,
îți povestesc despre bunica ta.
Trezește-te, prietene.
Am încercat să-i trezesc, dar nu se mai trezesc deloc.
- Am întârziat. - Lasă-i să mai doarmă puțin.
Dar trebuie să mănânc și să merg la școală.
No comments yet. Be the first to leave one.