Esimesed 200 rida.
Jonathan! Nancy! Jonathan!
Jonathan! Nancy!
Ce faci?
Ascultați-mă! Nu atingeți nimic!
Oare ai ratat?
- Cred că ar trebui... - Da.
Da, știu că e ora 5:00. Ajutați-mă să fac un dispozitiv de telemetrie.
Ce? Erica, e ora...
Ora 5:00. Cu asta a început.
Scuze, tu cine ești?
- Unchiul meu. - Bona ei. Bona.
Cine e, ursuleț?
E în regulă, dulceață. Du-te înapoi în pat. Durează doar o clipă.
Bine.
- Bibliotecara? - Te ceartă când faci gălăgie în pat?
Ascultați-mă, și tu, și oricine ai fi tu. E foarte nepotrivit ce faceți.
Ne vedem la ore, Erica.
Dustin e în pericol.
Pericol? Ce fel de pericol?
Pericol de moarte.
Ce zici, ursuleț?
Te hârjonești cu ochelarista
sau ne faci dispozitivul și îți salvezi vedeta?
Henderson!
Dustin!
Ce-a fost asta?
Generatorul de scut? L-au găsit?
M-am înșelat.
M-am înșelat îngrozitor...
catastrofal de tare.
- Poftim? - După ce ai plecat, am găsit un jurnal.
Jurnalul lui Brenner.
Cheia distrugerii peretelui e în acest laborator,
dar nu e un generator.
Nu e magie neagră. Nu e ceva creat de Vecna.
Ci de știință.
Fizicienii teoreticieni o numesc materie exotică.
E o sursă de energie care ține laolaltă acel perete uriaș.
Cred că Nancy tocmai a tras în ea.
Și de ce e rău? Asta vrem, să trecem de perete.
- Nu mă asculți! - Ba da.
Nu Vecna a făcut peretele!
Deci nu e dincolo de el. Nici Holly, nici copiii dispăruți, nimeni nu e acolo.
Atunci ce e dincolo de perete?
De ce s-a oprit?
Dustin, ce e dincolo de perete?
Moartea.
Haideți! Să mergem!
Repede! Grăbiți-vă!
Atenție!
Adăpostiți-vă!
Tot timpul ăsta, tot ce am presupus noi despre Lumea Răsturnată
a fost absolut greșit.
Portalul!
Portalul!
Pot deschide drumul!
Nu! Stai în spate! Stai în spatele meu!
Nu! Fir-ar să fie!
Nu!
Locul ăsta, Lumea Răsturnată,
nu e o altă dimensiune, nu e o altă lume.
E o gaură de vierme.
O punte
între două puncte din timp și spațiu, între lumea noastră și cealaltă.
- Și dacă puntea asta e distrusă? - Ne ia cu ea.
Pe toți.
CAPITOLUL ȘASE: EVADARE DIN CAMAZOTZ
Du-te!
Ești teafără? Gata, e în regulă.
Suntem în siguranță. Nu intră aici.
Max...
Holly!
Vino!
Holly, scumpo...
Oprește-te, sau îi fac ei rău.
Știu că tu crezi că Max îți e prietenă.
Dar te-a păcălit, Holly. Ți-a corupt mintea.
E o mincinoasă!
Nu! Tu ești mincinosul!
Te-am văzut! Am văzut ce ești!
Ești un monstru! Un monstru dezgustător!
Holly!
Dacă nu te întorci cu mine acum la ceilalți copii,
n-am de ales, îi voi face rău lui Max.
E posibil să fiu nevoit să o ucid.
Și de ce n-o faci? Spune!
Sunt aici!
Exact!
Ți-e frică de o amărâtă de peșteră, laș nenorocit ce ești!
Situația s-a schimbat, Max.
Acum există și alte căi să ajung la tine.
Și, Holly...
când noua ta prietenă va începe să sufere,
căci va suferi,
ori te întorci la mine și pui capăt suferinței ei,
ori îți vezi noua prietenă murind.
Viața ei e în mâinile tale.
6 NOIEMBRIE
Îmi explică cineva ce naiba s-a întâmplat acolo?
Am ars particulele. Le-am văzut urcând în turn.
- Le-ați văzut, nu? - Absolut.
Deci Will trebuia să se fi deconectat.
- Teoretic. - De ce nu s-a trezit?
Cum de a văzut-o pe Max cu Holly? E ceva real? Vecna se joacă iar cu noi?
N-are nicio logică!
Medicii n-au reușit să afle de ce e Max în comă, nu?
Ce? Nu. De ce?
Bine...
Să presupunem pentru o clipă că tot ce a văzut Will era real.
- A văzut-o pe Max cu Holly. - Dar cum?
Imediat. Să zicem...
că el e Will
și ea e Holly.
Și...
Aceasta, desigur, e Max.
Sunt în trei locuri diferite:
la radio, la spital și undeva în Lumea Răsturnată.
- Da. - Da.
Dar au în comun un lucru esențial.
Sunt inconștienți.
Cum e când te ia Vecna?
- Intri în transă. - Care arată ca o comă.
Sigur că medicii nu știu ce are. Max nu e în comă.
E în transă.
Exact ca Will și ca Holly.
Și mă trec fiori ca la o notă înaltă a lui Whitney.
Dacă mințile lor...
sunt în același loc?
În mintea lui Vecna.
Întemnițați.
Așa au fost la un moment dat.
Dacă Will are dreptate, Max și Holly evadează acum din închisoare.
Dacă reușesc, se vor întoarce la corpurile lor fizice,
iar Max va reveni la viață.
Și vor fi fost la propriu în mintea lui Vecna.
- Vor ști totul. Unde e Will. - Și copiii.
- Poate și ce plănuiește. - E finalul.
E posibil ca soarta planetei să stea
în mâinile iubitei tale aflate în comă și ale surioarei tale.
- Merită o încercare. - Știi să conduci?
- N-am carnet. - Merge.
Ia mașina lui Joyce. Mergeți la Max. Eu stau cu Will.
Bine.
Îți amintești locul ăsta,
William?
Îți trezește...
amintiri?
Max, Holly...
Au scăpat, nu?
Te-a încetinit piciorul rupt?
Te crezi deștept, nu?
Dar nu uita că e meritul meu.
Datorită mie faci parte din asta.
Ai fost receptorul meu.
Spionul meu.
Constructorul meu.
Constructor?
Cum crezi că au apărut tunelurile, William?
Tu le-ai construit.
Noapte de noapte, când dormeai.
În tine, există o mare putere.
Dar nu-ți face iluzii, băiete.
Sunt puterile mele
și sunt mai mari ca niciodată.
Mult mai mari.
Acum, în sfârșit, e timpul.
E timpul ca receptoarele mele să ne ducă într-o lume nouă.
O lume mai bună.
Păcat că lumea asta a ta nu va exista niciodată,
fiindcă Max are unul dintre receptoare.
Există căi să scoți o vulpe din vizuină, William.
Iar tu mă vei ajuta.
Vei fi spionul meu
pentru ultima dată.
Nu! Niciodată.
Cu cât te opui mai mult...
cu atât va durea mai tare.
Ce proastă sunt!
- Ce faci? - Mă uit dacă mai e acolo.
- Nu e. - Știi tu?
Știe el că nu ne poate atinge aici. Vino!
A zis că acum e altfel, că există alte căi.
Da, minte. Ar trebui să știi asta până acum.
Atunci, ce facem? Nimic? Ne acceptăm soarta?
Nu acceptăm nimic. Rămânem în viață până suntem salvate.
- De către Unsprezece? - Da.
Știi tu că ea a fost?
Dacă nu știi pe altcineva cu puteri, care poate să intre în mintea lui Vecna,
să lupte cu el și să ne spună prin el să fugim,
atunci a fost Unșpe.
Adică știe că suntem aici și va veni să ne salveze.
Te rog, oprește-te! Zici că ești fratele tău.
Mulțumesc.
- De ce nu poate veni Henry aici? - Nu știu.
Doi ani n-ai avut nimic de făcut.
Sigur ai o teorie.
Dacă tot stăm și așteptăm, mai bine să vorbim.
- Închisoarea... - Camazotz.
Camazotz. Sigur.
E compusă din amintirile lui Henry.
No comments yet. Be the first to leave one.