Shogun (Shôgun) (Shōgun)

24.000

Din episoadele anterioare :

Tatăl tău te prețuiește.

Suntem prizonierii acelei femei.

Renunță la jocurile astea ! Promite-mi că eliberezi ostaticii.

Doresc să fac alianțe care să ajute țara aceasta.

- Vreau un steag sub care să navighez. - Vrei să navighezi pentru Yabushige-san ?

Ce contează mai mult ? Supraviețuirea clanului nostru sau Japonia ?

Nu-l abandona pe seniorul nostru,

chiar dacă el pare să se fi abandonat pe el însuși.

Hiromatsu își cunoștea bine datoria.

Tu ești pregătită să-ți faci datoria ?

Sunt pregătită.

REGIUNEA SHŌNAI CU 14 ANI ÎN URMĂ

A fost prinsă de trei ori. Tatăl ei a fost perfidul Akechi Jinsai.

E ultima descendentă a familiei lui.

Soțul ei s-a îndurat de ea, dar ea tot își dorește să moară.

Pot rămâne singur cu ea ?

Ești Mariko-san, nu ?

În cultura mea ți-am spune "Maria".

E un nume frumos.

Ești prea tânără ca să fii atât de tristă.

Nici eu nu sunt cu mult mai în vârstă.

Am cunoscut și eu tristețea și am pierdut oameni.

Dar cred că Dumnezeu m-a cruțat cu un motiv.

Iar acum te-a cruțat pe tine.

Tatăl nostru care Ești în ceruri,

sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta,

facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.

Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru atunci când nu-ți găsești cuvintele

și ai nevoie de ceva de care să te agăți.

BAZAT PE ROMANUL LUI JAMES CLAVELL

SHOGUN

CAPITOLUL NOUĂ : CERUL DE PURPURĂ

- Ne apropiem. - Da.

- De ce te-a trimis aici ? - Nu are nicio legătură cu tine.

Călătorim spre Osaka în același timp.

Fiecare are viața lui.

Ți s-au întors prietenii cu mătase scumpă schimbată pe argint japonez subevaluat !

Adevărați prieteni ai japilor !

Când ajungem la castel, ne vor primi oamenii lui Ishido.

Să rămână aproape.

Rămâi aproape când vei fi primit de oamenii lui Ishido.

Ai tălmăcit ce trebuie ?

Da.

Detest orașul ăsta nenorocit !

Familia seniorului Ohno.

Toți cei din castel sunt ostaticii lui Ishido-san.

Dacă ține captiv câte un membru de familie nobilă, nimeni nu i se opune.

Ne vom întâlni cu seniorul Ishido mâine. Vreau să vii cu mine.

Nu.

Îi vom face atunci propunerea. Înțelegi ?

Seniorul Ishido ... Mâine. Bine.

Mulțumesc că te încrezi în mine.

Când îți voi aduce aurul catolic, nu vei regreta.

Înțelegi ?

Sigur.

Iar suntem împreună !

Odihnește-te, Anjin-san.

E aievea, ești aici !

Îmi cer iertare pentru odăile mici.

A trebuit să cedăm odăile familiei seniorului Otomo.

Îmi pare rău că a trebuit să treci prin atâtea.

Iar doamna Shizu aduce un fiu în lumea asta crudă !

Aș vrea să fi fost alături de tine.

Seniorul Toranaga a trimis vorbă ?

Să sperăm că va merge.

Ești sigur că era ereticul ?

Nu poți să nu simți duhoarea de galeră. Avea o escortă întreagă de japi.

Și tălmacea era cu el.

- Doamna Maria ? - Mica ta prietenă.

Toranaga pune ceva la cale. Trebuie să aflăm ce anume.

Nu cred că ereticul a venit în numele lui Toranaga.

Când am fost la Edo, a fost eliberat. Toranaga s-a dat bătut.

- Sau te-a păcălit înșelăciunea lui. - Acum a fost altfel.

Cel mai credincios vasal s-a sinucis în fața lui.

John Blackthorne e aici fiindcă încearcă să găsească o scăpare.

Mult zgomot pentru nimic !

Vine războiul.

Ce cadou somptuos ! Să văd cum faci o plecăciune !

Nu așa ...

Ca să câștigăm simpatia dușmanilor, învață să faci plecăciuni !

Ține spatele așa.

Ce faci ? Arată-i !

Bine ! Așa se face !

- De ce ... - Nu vorbi !

Și nu ne dezamăgi.

Yabushige, văd că ai ajuns repede de la Edo.

Drăguț din partea ta să-mi înapoiezi prizonierul !

E plăcerea mea.

Dar nu ți l-am adus ție. Vrea să se plece în fața lui Ishido.

La urma urmei, niciun senior nu ar trebui să fie stăpân pe toate armele.

Nu ești de acord ?

Nu va mai conta. Barbarul va fi în curând la mâna Bisericii.

Vezi-ți de gâlcevile tale creștine plictisitoare, dar nu te atinge de el !

E al meu !

Bună seara !

Sunt Kiyama Ukon Sadanaga, membru al Consiliului Regenților.

Cel mai smerit servitor al Domnului din cer !

Și de-al portughezilor. Ce are întâietate ? Domnul sau punga ?

Nu mă preocupă îndeaproape credința.

Dar studiez negoțul.

Și pot să-ți spun

că avem destui negustori pirați în țara asta.

Șleahta ta a ajuns prea târziu.

Șleahta mea ? Nu sunt pirat !

Bun-venit, Yabushige !

În numele seniorului Toranaga, mă predau în fața Consiliului

și îmi prezint condoleanțele pentru moartea minunatei soții a lui Taikō.

Cuvintele goale ale unui trădător ...

Așa cum i-am explicat odată lui Nebara Jozen,

am fost păcălit să-l scot pe Toranaga din Osaka.

Înainte sau după ce ai fost păcălit să-l omori ?

Dacă-mi vreți capul, o să-l aveți.

Dar, înainte, aruncați o privire asupra darului meu.

Pilotul a fost prețuitul hatamoto al lui Toranaga.

Acum îmi e credincios mie.

E bine instruit și un excelent căpitan pe mare.

Moștenitorul nu e interesat de el.

Ești liber !

Plecăciune !

Retrage-te.

Am încercat. Nu știu ...

Bine ai revenit la Osaka, doamnă Mariko !

Vă felicit pe tine și pe doamna Ochiba pentru fericita logodnă.

Sunt surprins că l-ai însoțit în călătorie pe acest trădător laș.

- Aduci vești despre Toranaga de la Edo ? - Doar că seniorul meu e încă în doliu.

- A fost distrus de moartea fiului său. - Are și alți fii.

E o plăcere să te văd, Mariko.

Nu ne-am văzut de mult.

Așa e.

De când eram tinere.

Eu și Mariko am petrecut mulți ani în castelul Azuchi.

Mai știi cum rivalizam la concursurile de poezie ?

Îmi amintesc.

Va avea loc un concurs de poezie în memoria lui Daiyoin.

- Ar fi o onoare să alegi tu primul vers. - Ar trebui să fie așa ...

Zăpada rămâne învelită în pâcla serii reci

și un ram desfrunzit ...

Excelent !

Deși cam sumbră.

Ne va da un motiv de bucurie

între atâta moarte și trădare.

Din păcate, eu nu voi concura.

- Ce vorbești ? - Îmi cer iertare.

Nu voi fi aici.

Plec mâine din Osaka cu doamna Kiri și cu doamna Shizu.

- Unde plecați, Mariko ? - Să-l întâlnim pe seniorul nostru în Edo.

- A cerut să-l însoțesc personal. - El ...

Toranaga va veni aici peste câteva săptămâni, așa cum ai spus.

Sunt câteva luni de când doamna Shizu nu l-a văzut pe seniorul Toranaga.

Seniorul meu nu și-a văzut încă cel mai mic fiu.

Doamnă Mariko, o să discutăm altă dată chestiunea asta privată.

- Ne-ai putea vizita ... - Mulțumesc, dar nu.

- Plec mâine. - Nu uita manierele !

Iertare. E ultimul lucru pe care l-aș vrea.

Mă voi întoarce cu seniorul meu în ziua în care va trebui să fim în Osaka.

Asta, dacă nu sunt captivă aici.

Nimeni nu e captiv aici.

Dar dacă vorbești în modul acesta scandalos,

am datoria de a le cere regenților o părere oficială.

Seniorule Kiyama, ce părere ai ?

- Sunt de acord. - Bine.

Mariko va rămâne aici până atunci.

Aș fi onorată.

Totuși ...

întâia mea datorie e față de seniorul meu și mi s-a ordonat să plec.

Vei avea răbdare !

- Nu pot întârzia deloc plecarea. - Am încheiat subiectul !

Subiectul va fi încheiat

când vei avea bunul-simț să mă lași să termin ce am de zis.

Nu sunt o mojică, să fiu călcată în picioare.

Sunt fiica marelui senior Akechi Jinsai !

Descind dintr-o familie de samurai veche de o mie de ani

și nu voi fi niciodată captivă, ostatică sau încătușată !

Sunt liberă să plec după bunul meu plac, la fel ca oricine.

Vei aștepta întâlnirea regenților.

Nu mai avem ce discuta !

Pe toți zeii, ce te-a apucat ?

Te-a părăsit rațiunea ?

Și trupul ăsta al tău e prost ?

Iertare.

Nu m-am așteptat la asta.

Ai știut exact ce faci ! În numele lui Toranaga !

Eu știu, Ishido știe !

Ce plan are Toranaga ? Îl pot ajuta, putem face asta împreună !

Care-ți sunt ordinele ?

- Yabushige ! - Ce vrei ?

Nu vreau să-ți tulbur liniștea. Nici a ta, nici a nimănui !

Presupun că e și el implicat.

Pilotul a venit cu propriile treburi.

Îmi cer iertare, te rog să mă scuzi.

Sunt foarte obosită.

"Ramuri desfrunzite" ... Ce poem ! Cine scrie despre ramuri desfrunzite primăvara ?

Vino, idiotule !

De ce ai făcut asta ?

Am nevoie de odihnă.

- Dimineață trebuie să plec. - Nu poți pleca.

Te vor împiedica.