Frailty

FRAGILITATE

- Ce caută ambulanţa aici? - Nu ştiu. Mă duc să văd.

- Bună seara, domnule! - Ce mai faci, Griff?

Nu mă pot plânge şi... n-o voi face.

El este?

Da. Poate să fie o tâmpenie, dar m-am gândit că ar fi bine să te chem.

A întrebat de mine după nume?

Nu. A cerut cu agentul care conduce

cazul "Mâna Domnului". A spus că are nişte infrmaţii importante.

- Nu a spus ce anume? - Nu. A spus că va vorbi numai cu tine.

Eşti agentul care se ocupă de cazul "Mâna Domnului"?

Da. Wesley Doyle.

Aceasta e o poză cu tine şi mama ta?

Aş aprecia dacă nu mi-ai lua lucrurile de pe birou.

Îmi cer scuze.

Cred că am stat ceva timp aici.

M-am uitat deja la toate plăcile şi licenţele tale.

Nu m-a afectat să mă uit la alea.

Cu ce vă pot ajuta, dle...?

Meiks.

Numele meu e Fenton Meiks.

Ascultă, poate îţi sună un pic nebunesc...

Ştiu cine e criminalul din cazul "Mâna lui Dumnezeu".

Bine, voi crede.

Cine?

Încă nu m-ai ascultat până la capăt şi ai dubii.

De ce?

Pentru că în astfel de cazuri, nimeni nu intră în birou

şi îţi spune cine e criminalul. Nu se întâmplă aşa.

- Câteodată adevărul defineşte raţiunea. - Da?

Atunci cine este?

Fratele meu.

Ce te face să crezi asta?

Am primit un telefon de la el...

noaptea trecută.

Alo?

- Alo? - Demonii pun stăpânire pe lume.

Adam?

Nu-i pot distruge pe toţi. Ei sunt peste tot

- Nu mai suport! - Să discutăm despre asta, Adam.

Dar nu mai avem nimic de vorbit!

S-a terminat... Orice s-ar întâmpla,

trebuie să mă duci la o grădină de trandafiri. Mi-ai promis, îţi aminteşti?

- Asta e până... - îţi aminteşti?

Ai promis!

Meat?

Acolo s-a întâmplat.

Sunt cam 320 de kilometri vest, la nord de Abilene.

De ce te-ai dus la Thurman?

Ca să-l îngrop pe Adam, într-o grădină de trandafiri.

De ce ai face asta?

Aşa i-am promis. Cu mult timp în urmă.

E o poveste ciudată, dle Meiks.

Dar nu ştiu ce legătură au toate astea cu cazul meu.

Adam e ucigaşul "Mâna Domnului", agent Doyle.

Pe el îl cauţi.

Ţi-a spus asta înainte de a cere să-l duci la Thurman?

Dacă e aşa, ai omis acea parte.

Nu am terminat încă.

- Mai este? - Mult mai mult.

Scuzaţi-mă un minut.

Oficiul şerifului din Meat.

Pot să vorbesc, vă rog, cu şeriful? Sunt Agentul Doyle de la FBI.

Nu e momentan. Vă pot ajuta eu?

Am un om aici în biroul meu, pe nume Fenton Meiks.

Fenton Meiks? Ce caută acolo?

- Îl cunoaşteţi? - A provocat nişte probleme aici.

A furat o ambulanţă şi cadavrul fratelui său.

S-a adeverit povestea mea?

Da.

Sunt arestat?

Ar trebui.

Şeriful e dispus să uite dacă returnezi ambulanţa.

Nimeni nu vrea să depună plângere.

- Trebuie să adori oraşele mici. - De ce ai trecut prin atâtea probleme

ca să vii aici să-mi povesteşti?

Sunt aici pentru că nu mai pot trăi cu ceea ce ştiu.

Mai exact, ce ştii?

Este mama ta, nu?

- Da. - Ştiam eu.

Îi moşteneşti ochii.

De ce nu ne întoarcem la poveste?

Ce te face să crezi

că fratele tău e ucigaşul "Mâna Domnului"?

Ştiu că el a fost.

Cum ştii asta?

Totul a început în Thurman.

Era la începutul verii anului 1979.

Iradiam de fericire în ima mea.

Trebuia să spui "unde?"

Nu vreau să cânt acel cântec stupid.

Nu trebuie să cânţi. Spune doar "unde?"

Bine. Unde?

Nu acum. Voi arăta spre tine când e momentul.

Iradiam de fericire în inima mea.

- Unde? - În inima mea.

- Unde? - În inima mea.

Iradiam de fericire în inima mea.

Şi dacă diavolului nu-i place, se poate aşeza pe un cui.

- Să stea pe un cui. - Au!

- Să stea pe un cui. - Au!

Şi dacă diavolului nu-i place, se poate aşeza pe un cui.

- Cine era tipa care a vărsat? - Katie Hagen. E drăguţă.

- Deşi a făcut destulă mizerie. - Da.

Pe toată podeaua! Şi când directorul a simţit...

Iradiam de fericire...

Locuiam în spatele Grădinii publice de trandafiri din Thurman,

într-o casă unde îi ţineau pe grădinari în anii 50.

Tata si mama făcuseră o afacere bună când s-au căsătorit..

Incidentul nefericit care crează astfel de momente.

Frânghiile au ieşit de pe aligator.

Adam era cu 3 ani mai tânăr decât mine.

Mama mea a murit la naşterea lui

Am avut grijă de el, de când îmi mai pot aduce aminte.

Tatăl nostru era mecanic în Jupiter.

Se întorcea acasă pe la 5.30 şi mâncam împreună.

- Copii! - Tată!

Ceva miroase bine.

- Cum a fost ziua ta? - Bună.

Să mâncăm.

- Tigrule! Opreşte ceva şi pentru noi. - Îmi place mazărea.

Trebuie. Totuşi ar trebui să fii atent. Ai putea deveni una.

- Ce ai făcut la testul de matematică? - De abia am trecut.

Nici eu nu am fost bun la matematică.

Nu pot să fac nimic fără calculator.

Da, dar săptămâna viitoare vom mai avea un test.

- Şi va fi şi mai greu. - Nu fi aşa deprimat.

Vom sta împreună în acest weekend şi

vom încerca să le desluşim împreună

Bine.

Fenton. Putem să mergem să vedem "Meatballs" după ore?

- L-am mai văzut. - Vreau să-l mai vedem o dată.

Nu, vom vedea "Războinicii."

- Nu pot. Are rata R. - Ne vom furişa.

V-aţi spălat pe dinţi?

Eşti sigur de asta, Adam? Bine.

E timpul să testăm respiraţia.

Tată! M-am spălat.

- Spală-i! - Glumesc cu voi, cap de ou!

Nu te teme, Fenton. Ştiu că eşti prea mare pentru un sărut de noapte bună.

Somn uşor!

Nu lăsa puricii să te muşte.

Aşa este. Vă iubesc, băieţi!

- Şi noi pe tine, tată! - Noapte bună, tată!

Noapte bună, Curtis!

Vreau să mai văd incă o dată "Meatballs".

Bine..

Şi vedem şi "Războinicii."

Nu-mi place să văd filme singur.

Asta e.

Te rog?

Bine. Du-te şi culcă-te.

Asta era familia noastră. Numai noi trei.

Toate rudele mamei si tatălui meu au murit, deci eram numai noi.

Nu ne deranja acest lucru.

Nu mai aveam nevoie de nimeni.

Eram fericiţi

împreună. Până...

- Fenton, trezeşte-te. - Tată?

- Am ceva ce trebuie să vă spun. - Ce se întâmplă?

Este în regulă.

Adam, trezeşte-te si ascultă-mă.

Vreau să ascultaţi cu atenţie.

S-a întâmplat ceva.

A spus că în acea noapte a avut o viziune.

O viziune de la Dumnezeu.

Un înger a venit

şi i-a povestit adevărul despre această lume.

Şi i-a arătat voinţa Lui pentru această familie.

Vine sfarşitul lumii. E aproape.

Îngerul mi-a arătat.

Sunt nişte demoni printre noi.

Diavolul i-a eliberat pentru ultima bătălie.

Lupta are loc chiar acum.

Dar nu ştie nimeni, cu excepţia noastră şi a celor ca noi.

- Mi-e frică, tată. - Nu are de ce să-ţi fie teamă, tigrule.

Am fost aleşi de Dumnezeu. El ne va proteja. Ne-a oferit

o muncă specială.

Noi nu ne temem de demoni, noi îi distrugem.

Îi luăm unul câte unul, şi îi alungăm din această lume.

Asta-i intenţia lui Dumnezeu pentru noi.

Îngerul ne-a numit "Mâinile lui Dumnezeu."

Suntem precum super eroii?

Aşa este.

Suntem o familie de super eroi şi vom ajuta să salvăm lumea.

Dar tată, nu are nici un sens.

Fiule, ştiu că aşa sună, dar e adevărul.

Care sunt puterile noastre speciale?

Ei bine...

noi putem vedea demonii, pe când restul lumii nu poate.

Îngerii mi-au spus că Dumnezeu ne va trimite 3 arme ca să-i distrugem.

Arme magice?

Aşa cred.

Când le vom primi?

Nu ştiu. Îngerul a spus că le vom primi curând.

Atât mi s-a spus, dar nu trebuie să spunem la nimeni.

Absolut la nimeni.

Dacă le spunem, îi punem pe ei şi pe noi în pericol.

Fenton?

Nu te teme, e în regulă. Sunt multe de înţeles.